România și circul câinilor maidanezi. Oprescu vrea referendum, primarii vor eutanasiere. Mesajul către ONG-uri: „Să ne lase cu aplecările lor medievale, cu milostenia lor falsă”

România se confruntă cu problema câinilor maidanezi de peste 23 de ani, însă autoritățile dau piept cu ea doar când au loc tragedii. Deși atât USL, cât și primarul Sorin oprescu s-au angajat că vor rezolva problema câinilor comunitari în timpul campaniilor electorale, acum autoritățile își pasează responsabilitatea unul în curtea celuilalt.

Varianta referendumului, anunțată de Oprescu pentru 6 octombrie, nu este tocmai cea mai fericită, susțin edilii locali. În primul rând, nu are bază legală. În al doilea rând, „când ai mizerie pe stradă, o aduni, nu faci referendum”.

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, nu crede însă în puterea unei asemenea măsuri.

„Noi am promovat un proiect de lege referitor la situația câinilor vagabonzi, respins de PSD, cu sprijinul domnului Ponta, prin care ceream să lase la latitudinea administrațiilor locale ce procedură vor adopta , cum să rezolve problema. Nu cred că este nevoie de referendum. Într-o localitate în care există o problemă evidentă o rezolvi. Când ai mizerie pe stradă, o aduni, nu faci referendum să întrebi oamenii dacă sunt de acord cu strângerea mizeriei. E nevoie de o lege națională care să rezolve prezența în exces a câinilor comunitari”, spune Falcă, pentru gândul.

Și, totuși, România este într-o situație critică, iar cazul lui Ionuț, băiatul ucis de maidanezi în urmă cu două zile este o nouă dovadă în acest sens. Cine este vinovatul? „Vina este a Parlamentului, care a aprobat o lege, în 2008, prin care ne interzice eutanasierea – cea propusă de domnul Bideu (fostul senator PC Marius Marinescu). Da, este posibil ca oamenii să arunce câini pe stadă, așa cum aruncă și ambalaje și alte mizerii, dar trebuie ca ei măcar să întrețină curățenia pe care o fac autoritățile. Să fie amenzi pentru cei care-și părăsesc câinii pe străzi, asociațiile nonprofit să aibă o campanie de educare pentru a nu ne confrunta din nou cu această problemă”, a adăugat Falcă.

Hava: „Ne place sa nu, eutanasierea este o soluție”

De problema unei legislații incerte, când două acte normative se bat cap în cap, se lovesc mai mulți primari. Mircea Hava, edilul din Alba Iulia, pune accent pe curajul pe care ar trebui să-l aibă autoritățile din România și pe măsurile care ar trebui luate împotriva celor care abandonează câinii pe stradă.

„Trebuie să ne facem curajul să facem ceea ce trebuie. Nu suntem deloc practici, toți câinii maidanezi trebuie adunați, ținuți o săptămână, două, anunțul de adopție să fie făcut public pentru ca toată lumea care dorește să vină să ia un câine acasă, iar medicul apoi hotărăște ce va face. În situația în care am ajuns trebuie măsuri foarte dure, fie că ne plac, fie că nu, atât pentru câini, cât și pentru cei care abandonează câini. De la amenzi până la privare de libertate. Dacă ai cinci câini în curte, îți asumi responsabilitatea pentru ei și punct. Legea de acum e imbecilă, aberantă, noi nici nu știm ce să cerem. Sterilizarea nu e o soluție, că ei nu mușcă cu ce li se taie, ci cu dinții. Eutanasierea, în acest moment și în anumite condiții, este o soluție. Drastică, e adevărat, dar e o soluție pentru că trebuie să avem un moment zero”, a explicat Hava, contactat de gândul.

Scripcaru: „Așa-zișii iubitori de animale nu sunt decât niște ipocriți cu business-uri”

Un alt impediment care a blocat adoptarea unei legislații clare în privința câinilor maidanezi a fost creat și de organizațiile nonguvernamentale. Primarul Brașovului, George Scripcaru, arată cu degetul înspre acele ONG-uri, acei „iubitori de câini”, care au împiedicat adoptarea unei legi care, în opinia lui, ar fi rezolvat problema mult mai repede.

„Pe noi ne încurcă legislația de acum și așa-zișii iubitori de animale, care nu sunt decât niște ipocriți cu business-uri. Nu mai știi după ce să te orientezi, legea este extrem de ambiguă. Suntem penibili. La un simplu calcul veți vedea că statul dă mai mulți bani pentru un câine decât pentru un copil. Ce să facă oamenii, de exemplu, când sunt și ei la terasă? Să stea cu câinii între picioare, care să dea cu limba în prăjitura copilului? Asta nu e o țară normală, să ne lase pe noi, autoritățile locale, care suntem legați de mâini și de picioare, să ne rezolvăm problemele. Trebuie trași la răspundere pentru ce face câinile și cei care-l adoptă, cu acte, cu certificat, să-l responsabilizezi”, a precizat Scripcaru, pentru gândul.

Balanța dintre copil și câine atârnă în mod evident în favoarea omului. „De ce mai sacrificăm noi animale, proci, și iepuri, de Paște și de Crăciun? Dacă avem de ales între viața unui câine și a unui copil, eu sunt om, aleg copilul. Iubirea de animale trebuie să fie cu măsură. Acum, totul e în mâna Guvernului, să dea o ordonanță de urgență, și în mâna Parlamentului”, a spus primarul din Pitești.

Mai mult, Tudor Pendiuc, acuză Parlamentul de faptul că, prin adoptarea a două legi care se contrazic, a împiedicat autoritățile locale să ia măsuri împotriva câinilor comunitari.

„Noi, cei de la Asociația Municipiilor din România, cerem de mult timp Parlamentului să dea o lege așa cum trebuie pentru această problemă. Trebuie strânși toți câinii, să aibă 15 zile pentru adopție, apoi eutanasiere, sterilizarea nu e o soluție. Acum trebuie luată măsura capitală, trebuie o inventariere a câinilor și să avem o gestiune, iar stăpânii de câini să plătească pentru faptele animalelor în funcție de gravitatea faptei”, a adăugat el, contacat de gândul.

Taxe și impozite pentru câini

Măsuri împotriva oamenilor care abandonează câinii pe stradă sunt susținute și de edilul din Brăila. Pe lângă eutanasiere, Aurel Simionescu vede și taxe pe cap de câine în fiecare gospodărie.

„Trebuie să existe un complex de măsuri, nu numai eutanasiere, nu numai padocuri. Trebuie să existe și măsuri drastice pentru posesorii de câini, de la trecerea lor la întreținere până la taxe pe cap de animal și să plătească fiecare pentru faptele câinelui, cine îl ia în responsabilitate, cine aruncă puii peste gard, cine îl abandonează pe stradă. Nu trebuie să luăm măsuri pripite, vina este a unei legislații neclare. Nu cred că un referendum este soluția pentru că nu are bază legală”, consideră primarul brăilean.

Mănduc: „Câinii sănătoși și câinii frumoși să nu fie eutanasiați”

Deși crede că varianta referendumului poate fi o soluție, primarul din Făgăraș, Sorin Mănduc, crede că un echilibru între eutanasiere și adăposturi este chesia succesului.

„Referendumul local s-ar putea să rezolve problema. Trebuie să existe un echilibru între adăposturi și eutanasiere pentru că oricât aș iubi eu câinii, ei nu au ce căuta pe străzi. Ne trebuie o lege limpede, prin care să oblige autoritățile să strângă câinii, să îi țină spre adopție pe cei sănătoși și pe cei mai frumoși, iar pe ceilalți să-i eutanasieze, la decizia medicului. Apoi, să fie pedepsiți și cei care iau un câine și care nu au grijă de el sau îl trimit înapoi pe stradă. Când adopți un copil, îl arunci după-aia pe stradă?”, spune el.

Întrebat cum cataloghează el un câine frumos și dacă nu cumva este o formă de discriminare, primarul din Făgăraș a mizat pe importanța oamenilor. „Oamenii merită mai multe șanse la viață decât un câine”, conchide el.

Cum a rezolvat Dorin Florea problema câinilor maidanezi în Târgu Mureș

Pe de altă parte, există și primari care nu se confruntă cu problema câinilor maidanezi pe plan local. „La Târgu Mureș nu sunt câini pe străzi”, spune Dorin Florea.

Întrebat de gândul cum a reușit, edilul precizează că este vorba despre rezultatul unei supervizări și acțiuni constante de mai bine de zece ani. „Eu, la mine, am rezolvat problema începând din urmă cu zece ani, am identificat câinii, i-am adunat, i-am pus în adăposturi, le-am făcut hotel pentru câini, spital pentru câini, tot ce au vrut, numai să nu-i văd pe străzi. Iar excesul îi dăm spre adopție în Germania, uneori aveam cererea atât de mare încât nici nu mai aveam ce câini să le dau. Apoi faci campanii de sterilizare, totul supravegheat, o campanie de educare a populației și gata”, explică Florea, pentru gândul.

Acum însă, când situația critică o cere, primarul din Târgu Mureș merge pe varianta unei ordonanțe de urgență asumată de Guvern, care să ducă la strângerea rapidă a tuturor câinilor și gestionarea lor, apoi o lege dată de Parlament, care să instituie pedepse drastice la stăpânii care își abandonează câinii.

„Ei nu au ce căuta pe stradă, asta e clar. A vorbi în secolul XXI, când alții dezbat problema energiei regenerabile și a mașinilor electrice, despre o problemă minoră, care putea fi tranșată de mult, e de râsul curcilor. Nici nu știu ce dracu mai căutăm noi în UE. Chiar trebuie să vină cineva de pe Marte să ne rezolve problema? ONG-urile trebuie oprite, controlate, sunt probleme foarte grave în spatele lor. Trebuie să luăm atitudine, să facem pași spre normalizare. OUG la efect, lege la cauză. Să mă lase toate ONG-urile cu aplecările medievale, cu milostenia lor falsă, noi acum știm să reacționăm doar la tragedie”, a argumentat Florea.

Legislația care a dat bătăi de cap primarilor

În România este o luptă continuă între autorități și cei care susțin eutanasierea și ONG-uri, iubitorii de câini, care militează pentru viața patrupedelor. Momentul crucial, moartea unui copil de patru ani, care a sfârșit în mușcături de câine, tragedie care a stârnit populația să arate cu degetul în toate direcțiile. Primarii sunt prima țintă, motiv pentru care Sorin Oprescu a fost acuzat că ar fi principalul vinovat. Președintele Traian Băsescu avertizează Guvernul să dea o ordonanță de urgență, Executivul aruncă pisica la Parlament.

Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, spune că, de fapt, există o lege în vigoare care permite eutanasierea.

În prezent, există două legi care se contrazic, unul dintre aceste acte normative permițând eutanasierea, iar celălalt interzicând această măsură, prevederile urmând să fie corelate de la 1 februarie 2014, când ambele vor permite eutanasierea.

Încă din 2001, OUG 155 privind gestionarea câinilor fără stăpân permite eutanasierea acestora, după ce sunt capturați și după un termen de 7 zile în care pot fi revendicați sau adoptați.

Pe de altă parte, Legea 205/2004 pentru protecția animalelor prevede, din ianuarie 2008, că „este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor și a altor animale, cu excepția animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”. Inițiatorul legii a fost senatorul PC Marius Marinescu, care a introdus proiectul în octombrie 2007.

Respectiva prevedere din Legea 205/2004 a fost modificată prin legea de aplicare a noului Cod penal, permițând din nou eutanasierea în condițiile OUG 155. Această prevedere se va aplica însă, așa cum e prevăzut în lege, abia din 1 februarie 2014.